Ne întrebam cândva
  la porţi de Ghetsemani,
De ce peste Domnul coboară
   o noapte aşa de deplină?
Ni se răspunde acum,
   peste noianul de ani:
Ca să poată fi azi peste noi
    atâta lumină.

Ne uimeau cândva
   durerile crucii prea grele;
Rămânea ne-nţeleasă
   atâta cerească jertfire.
Ne spune acum cântecul
   dintre glie şi stele:
Ca să poată fi astăzi, aici,
    atâta iubire.

Ca să poată fi azi cu vecia
   solemn legământ,
Ca să poată fi azi peste noi
     oceanul de har,
Către noi atârna răstignit
    între cer şi pământ
Și sorbea Domnul vieţii
     al morţii pahar.

Pe Golgota este un capăt
    din firul iubirii,
Iar celălalt capăt, în ceruri,
     la Masa cea mare,
Cu mâinile-ntinse spre ele
     prinos izbăvirii,
Ne leagă Isus în dragostea Sa
     cât vecia de tare.